Cât de pregătită este Elisabeta Lipă să fie… soacră? Răspunsul dat pe loc de cea mai premiată canotoare de istorie!

”Doamna de aur” a canotajului mondial are un palmares de neegalat ca sportivă și ca șefă de federație. Însă cel mai prețios trofeu pentru Elisabeta Lipă este fiul pe care-l are cu soțul ei Cornel.

Dragoș este singurul copil al ”canoatoarei secolului”. Care nici nu are nevoie să declare că este o soție și o mamă împlinită. Radiază când vorbește despre familia superbă. Care i-a fost sprijin în toate momentele și etapele importante din viața ei, ca sportivă și ca politician.

Elisabeta Lipă, o viitoare soacră ideală

”Eu am un băiat, Dragoș. Este născut între două ediții ale Jocurilor Olimpice. Și cum îmi plac copiii, mi-ar fi plăcut să am mai mulți copii. Să am și o fată. Măcar una. Și încă un băiat ca să fie familia mai numeroasă.

Dar n-a fost să fie. Și-i mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat și unul – bun!”, a mărturisit recent în podcastul lui Costin Ștucan Elisabeta Lipă. Una dintre cele mai valoaroase sportive pe care le-a dat România de-al lungul istoriei.

Multipla campioană a recunoscut și că ea și soțul ei, Cornel, sunt topiți după copiii – au botezat foarte mulți. Și abia așteaptă să devină bunici.

Ce fel de soacră va fi Elisabeta Lipă? Răspunsul șefei canotajului din România a fost unul simplu. Dar așteptat pentru cei care o cunosc cu adevărat.

”Când se va căsători fiul, nora o să fie fată. Fata mea și gata”, i-a spus marea campioană lui Costin Ștucan.
”Veți fi o soacră bună?”, a întrebat moderatorul podcastului.

”Sunt convinsă!”, a răspuns Elisabeta Lipă cu zâmbetul pe buze, ”O să fiu o soacră foarte bună. Și o să-ți trimit poze și cu nepoții!”, a încheiat cea mai titrată canotoare de la război și până astăzi.

Inimă de mamă

Elisabeta Lipă își amintea recent de cât de grea a fost să-și lase copilul mic acasă și să revină la lotul național, la Snagov, 1999.

”Reacomodarea este extrem de grea! Eu îl lăsam pe copil acasă plângând în ușă și, până la Snagov, plângeam și eu întruna și mai plângeam și a doua zi, la antrenament. Dar am strâns din dinți și-mi tot spuneam că o să fie el mândru de mine când o să fie mare. Așa am simțit eu să fac.

Am stat cu el acasă până la un an și patru luni, după care a stat soțul meu cu el trei luni și, când avea Dragoș un an și șapte luni, l-am luat în cantonament, unde a fost mascota lotului.

Apoi mi s-a părut normal să aibă viața obișnuită a unui copil de grădiniță, să socializeze, să-și facă prieteni, motiv pentru care nu l-am mai luat cu mine în cantonament și a început să meargă și pe la bunici. Îmi pare bine că a stat mult la țară cu bunicii, pentru că așa s-a legat de neam, de loc, de bunici, de vecini, are amintiri foarte frumoase de acolo.

Eu zic că am știut să îmbin viața sportivă cu cea de familie. Familia are un rol esențial în performanța unui sportiv. Pe familie te bazezi la greu, ea îți dă cel mai bun sfat, te susține necondiționat, te suportă și te motivează.”, a povestit Elisabeta Lipă într-un interviu pentru revista OK Magazine.