Paris is always a good idea pentru David Popovici. Jocurile Olimpice au luat sfârșit pentru el, iar înotătorul român nici nu putea fi mai fericit. Teoretic, ar fi putut să fie și mai fericit, practic, a plecat cu aur la 200 de metri liber și cu bronz în „proba regină” a înotului, 100 de metri liber.
Pentru David Popovici urmează o perioadă mult așteptată. Mult visată. Și-a asigurat un premiu consistent, 140.000 de euro pentru aur doar de la stat. Dar mai vine și o mașină de la magnatul Ion Țiriac.
David Popovici ia o pauză de la înot
Totuși, David Popovici vrea să pună totul pe hold. Tot ceea ce înseamnă muncă, stres. Își va lua o vacanță.
I-a spus asta înainte de a pleca de la Paris lui Kyle Sockwell. Fostul înotător american este acum jurnalist. Evident, David i-a acordat interviul în limba engleză.
„Trebuie să uit puțin despre înot, este sănătos după o perioadă atât de intensă, luni bune de antrenamente fără oprire. Pregătirea continua și în afara piscinei, am făcut sacrificii, nu am dormit, viața socială…
Urmează o pauză de 2-3 luni, nu am decis încă. Vreau doar să merg să înot în ocean, să-mi limpezesc mintea și să revin în forță. Oricând simțiți că aveți nevoie de o pauză, luați-o!
Iubesc înotul, nu mă voi opri din a înota. Voi întrerupe doar antrenamentele specifice, dar cred că voi înota kilometri buni în fiecare zi în ocean. De ce vreau însă să scap este atenția și toate recompensele pe care le voi primi.
Îmi place asta, dar uneori trebuie să iei o pauză, să ai grijă de sănătatea ta mintală. Doar să exiști, nu să-ți ignori gândurile, dar să le împingi ușor departe”, a fost anunțul lui David Popovici.
”A fost uimitor, trebuia să plâng ca un bărbat”
Campionul olimpic i-a vorbit americanului și de momentul când a urcat pentru prima dată pe podium la Paris. S-a întâmplat după ce a câștigat proba de 200 de metri liber. Chiar de ziua națională a drapelului.
„De când eram mic urmăream toți sportivii, dar mai ales pe Michael Phelps concurând. Îmi amintesc că mă trezeam duminica dimineața, îi ceream tatălui meu să conecteze laptopul la TV cu un cablu și ne uitam iar și iar la toate cursele lui Michael Phelps. Tatăl meu nu știa nimic despre înot, dar încerca să mă motiveze.
Nici eu nu știam, dar am tot urmărit și visam ca într-o zi drapelul țării mele să fie primul ridicat. Din fericire, s-a întâmplat. A fost uimitor, abia mi-am reținut lacrimile.Nu știu de ce am făcut-o, ar fi trebuit să plâng ca un bărbat, ca un bărbat adevărat. Am câștigat aurul de ziua imnului național al României, a fost cu atât mai simbolic”, a povestit David Popovici.
Parisul – mereu o idee bună
„Nu am mai trăit așa ceva. Am fost la Campionate Mondiale și Europene. De exemplu, la Belgrad, cu 3-4 săptămâni înainte de Jocurile Olimpice, erau poate 80 de oameni în public. Asta la finala pe 100 de metri! La alte probe erau cam 40-50. Să compari asta cu cei 20.000 de la Paris… și nu doar când concurau sportivii francezi!
La fiecare finală sau semifinală interesantă era plin. Chiar și dimineața, ceva ce n-am mai experimentat până acum. Am mai participat la Jocurile Olimpice, dar atunci, cu COVID, tribunele erau goale. Sunt atât de norocos că am câștigat acum, cu acest public.
Încerc să îmi imaginez că sunt într-o piscină goală, singur, fără public și adversari, dar este imposibil. Trebuie să încerci să controlezi tu publicul, nu să-l lași să te controleze, să te folosești de energia lui pentru a merge mai departe și să nu-l lași să-ți intre sub piele”, a mai adăugat David Popovici în podcastul fostului înotător Kyle Sockwell.
Descoperă mai multe la Sport Vedete si Retete
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.