Nu-mi vine altceva în minte, apropos de răscoala doamnelor din atletism împotriva canotajului.
Sigur, este îndreptățit cel care se va ridica și îmi va spune: ”Dar tu cine ești, câte medalii olimpice ai, ca să te iei de Doina Melinte sau de Fița Lovin?”.
N-am. Dar tocmai ăsta e cusurul meu. Că atunci când onoarea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire, eu spun și ce gândesc alții. Care nu zic fiindcă nu pot, fiindcă se tem sau n-ar vrea să supere. Eu spun ce gândesc, fără să iau omul să-l plimb pe la gară, prin târg și pe la moară. Îmi asum riscuri. Îmi asum riscul că deranjez.
Doina Melinte și capra vecinului de la canotaj
Fix asta gândesc despre aceste două mari campioane. Că nu toate vinurile care îmbătrânesc devin mai nobile. Unele se oțetesc.
Mai mult. În opinia mea, Doina Melinte și Fița Lovin sunt acționate din telecomandă. Pentru că firesc ar fi să se ocupe să scoată din groapa unde zace, decedat fără lumânare, sportul care le-a făcut celebre. Nu să moară de grija canotajului. Însă nu.
Și-au scos ghearele și le-au ascuțit. Și trag cu ele, doar-doar vor lăsa urme pe tabloul cu Elisabeta Lipă.
Că nu se zbate Elisabeta Lipă să deblocheze rentele viagere, a fost primul strigăt al fostului ministru și parlamentar Doina Melinte. Preluat și indexat de Fița Lovin, fost șef DJTS pe la Galați, parcă. Și când a fost vorba să se prezinte la întâlnirea cu președintele ANS, surprize, surprize! Au dat ton de ocupat. 4 ”rentieri” s-au prezentat. Iar unul dintre ei a fost chiar… doamna Lipă!
Hai, să zicem, asta cu lașitatea, cu frica de confruntare face to face, mai treacă-meargă. Dar să insiste în comparații absurde între două sporturi și să minimalizeze munca unora, e crunt. Desigur, e în ADN-ul românului să stea cu ochii zgâiți pe capra vecinului. În loc să-și vadă de ograda lui, să sădească, să ude și să crească.
Și totuși… să te cobori, doamnă, până acolo încât să te dezbraci de haina fair-play-ului, ca ultima precupeață de la Obor? Nu mai bine domnia ta și Fița Lovin puneți umărul la resuscitarea atletismului românesc, în moarte clinică de mult prea mulți ani? Dacă nu știți și nu vă pricepeți la performanță din aceste poziții, poate vă ajută Elisabeta Lipă cu un sfat.
Îmi cer scuze că v-am iubit cândva
Nu mi-aș fi imaginat. Și îmi cer scuze eu. Aveam impresia că olimpicii sunt niște semizei. Și vă vedeam elegantă. Repet, să-mi fie mie rușine că aveam așa așteptări și că vă creionasem portrete neîntinate. Să mă scuzați că suporterul sportului românesc din mine v-a iubit cândva. Iată că am greșit.
Sigur, dacă aș vrea, m-aș putea gândi la niște alibiuri. Este foarte posibil din punct de vedere uman să se mai altereze niște reflexe, cu timpul. Și să te mai ia gura pe dinainte. Să nu te mai țină să-ți sugrumi invidia. Dacă s-ar fi întâmplat o dată…
Dar s-a întâmplat și a doua oară. Doamna Doina Melinte vorbește și pentru sportpesurse.ro tot cu vorbele parlamentarului certat grav cu limba română, zis și cruciat de Facebook. ”La canotaj e mult mai ușor de luat medalii decât în alte sporturi”, accentuează campioana olimpică de la Los Angeles. Citându-i parcă din memorie pe guru Ghiță și guru Fane, zis și Federație. Dar despre ei, cu altă ocazie, n-am chef acum să le dau greutate.
P. S. Nu sunt răutăcioasă. Dar dacă tot vă bateți joc și duceți în derizoriu o muncă de salahor de ani de zile și e bâlci, haideți să facem niște exerciții de artimetică. Și de memorie. Doina Melinte și Fița Lovin au luat singurele medalii olimpice într-o ediție de Jocuri cu boicotul URSS-ului, al RDG, al Cubei plus alte țări din blocul comunist est-european. Sfântul Google zice ceva de vreo 14 țări. Le-ați luat mai ușor sau mai greu medaliile, stimate și onorabile doamne? Că eu nu îmi dau seama. Dar după algoritmii enunțați de dumneavoastră, cam așa ar ieși…
Descoperă mai multe la Sport Vedete si Retete
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
