Habemus selecționer? Ziua în care Gheorghe Hagi va refuza din nou oferta FRF. Iar Edward Iordănescu dă mesaje publice: ”Mulți au vrut să nu reușim!”

Regele a murit, trăiască Regele! Așa s-ar fi strigat în ziua în care i s-a terminat contractul selecționerului care a dus echipa națională de fotbal la turneul final al Campionatului European din Germania. Sintagma n-a fost aleasă la întâmplare . După Edward, fiul generalului Iordănescu, urma să descalece însuși regele neîncoronat al fotbalului românesc, Gheorghe Hagi.

Nimeni nu este mai potrivit ca Hagi. De ce refuză?

Nimeni nu este mai potrivit decât Hagi. Oricâte calcule s-ar făcea. Are tot, de la trecut la prezent, de la performanțe la expertiză, trofee ca antrenor. Are dragostea publicului, respectul adversarilor. Și de ce nu, un orgoliu imens.

Și dorința de a demonstra că antrenorul Hagi din barajul cu Slovenia din 2001 s-a perfecționat, s-a cizelat și încă acumulează. Nu am ajuns la Mondialul din Japonia și Coreea, dar Hagi de astăzi ne poate duce din nou în America. Locul unde generația lui Hagi fotbalistul a strălucit ca aurul.

Hagi vrea, publicul îl cere, prim-ministrul îl susține și Răzvan Burleanu îl vrea. Îl vrea? Este întrebarea pe care și-a pus, cu siguranță, antrenorul Farului în ultimele zile. Dacă îl vrea, de ce trebuie să fie numit de Comisia Tehnică? Bun, o procedură, dar o formalitate, se știe. Cu siguranță că Regelui ceva nu îi miroase a bine. Discuțiile nu au fost ceea ce trebuie?

Nu mai e un secret pentru nimeni, la Hagi nu se poate interveni să i se sugereze niște secunzi. Cine face așa ceva e clar că vrea să-l deturneze. Să fi simțit Hagi că s-a pus iar în scenă o regie precum cea de dinaintea instalării lui Edward Iordănescu? Dacă e vorba pe așa, atunci să vă țineți, fiindcă Hagi o va spune, de data asta, cu subiect și predicat.

Edi Iordănescu: ”Succesul României i-a iritat pe unii”

Totuși, în ziua în care Hagi pregătește anunțul, comunicatul cum s-a exprimat după înfrângerea cu Botoșani, fostul selecționer revine. Cu ceva precizări. Edward Iordănescu, evident, că n-a ales întâmplător momentul. De ce? Pentru că însuși Edi a simțit că renegocierile cu FRF-ul pentru un nou mandat s-au dus așa, de pamplezir.

”Mă așteptam ca până și acum să apară voci fără argumente, care să conteste realizările echipei naționale. Nu sunt surprins! Pe mulți, că acceptăm sau nu, succesul României i-a iritat. Pare că nimic nu mai e suficient de bun pentru ei! Nici faptul că am câștigat o grupă de calificare la EURO fără înfrângere, la 5 puncte de locul doi care a fost Elveția!

Nici construirea unei defensive de top la nivel continental în aceste preliminarii, nici obținerea celei mai categorice victorii pentru România din istoria participării la turnee finale. Nici câștigarea grupei la EURO!

Oricât ar vrea să spună unii că tot ce am relizat a fost doar noroc, milioane de români au trăit cu inima acest parcurs. Și vă pot confirma: a fost competență, a fost muncă și a fost dăruire pentru România! De la primul jucător convocat până la ultimul membru al staff-ului meu! Singurul „noroc” a fost că ne-am avut unii pe alții, staff, jucători și suporteri, la bine și la greu! Și sunt sigur că acest parcurs va continua și fără mine.”, spune Edi.

”Nu am întrerupt un contract în derulare cu FRF, nu am renunțat, nu am plecat la jumătatea sau începutul unui drum. Contractul meu se încheiase. Pur și simplu. Nu am abandonat pe nimeni.”, ține să sublinieze ”puiul” lui tata Puiu. Ca să fie clar. Citiți printre rânduri.

Oricât au încercat prietenii lui Edi să o arunce cu ofertele de la arabi, cu banii mulți, cu interes din Belgia etcetera, n-a mers. Oficialii din Casa Fotbalului aveau alte planuri. Iar Iordănescu junior a simțit încă din Germania că locul s-a pregătit pentru altcineva. Pentru cine, dacă nu pentru Hagi: